Controlul prafului și fumului în subteran depinde în primul rând de o ventilație bine dimensionată și bine dirijată. Praful reduce vizibilitatea, afectează sănătatea și poate agrava riscurile operaționale, iar fumul poate apărea în situații neprevăzute sau în anumite procese tehnologice. În ambele cazuri, obiectivul este același: captarea cât mai aproape de sursă și transportul rapid către trasee de evacuare.
Ventilația contribuie prin două mecanisme. Primul este diluarea, adică asigurarea unui debit suficient pentru a reduce concentrația de particule și vapori în zona de lucru. Al doilea este dirijarea, adică stabilirea unei curgeri care să „măture” frontul și să împingă contaminanții spre traseul de evacuare, evitând recirculările. Dacă aerul ocolește frontul sau se scurtcircuitează prin ramuri ușoare, praful și fumul rămân în zona activă.
În practică, controlul eficient se obține prin combinarea ventilației cu măsuri locale: captare la sursă, canale bine poziționate, etanșări și întreținere. Ventilarea locală cu ventilator auxiliar este adesea esențială în galerii în avans: canalul trebuie să fie cât mai scurt, cu îmbinări etanșe și cu coturi minime, altfel pierderile cresc și debitul la capăt scade. În plus, depunerile și colmatarea pot crește rezistența, reducând performanța fără ca ventilatorul să „pară” defect.
Din perspectiva exploatării, se urmărește stabilitatea curgerii și se evită vitezele excesive care pot ridica praful de pe podea sau din depozite. Un debit bine ales nu înseamnă neapărat „mai mult”, ci un flux corect distribuit și controlat. Monitorizarea calității aerului, împreună cu inspecții vizuale și măsurători în puncte cheie, confirmă dacă măsurile sunt eficiente.
Întreținerea joacă un rol major: curățarea depunerilor, verificarea etanșărilor, menținerea ușilor de aeraj funcționale și repararea canalelor deteriorate. Fără aceste activități, chiar și un ventilator puternic poate livra aer „greșit” sau insuficient în zonele critice.
Un control bun al prafului și fumului crește vizibilitatea, reduce expunerea și stabilizează condițiile de lucru, susținând direct siguranța și continuitatea operațiunilor miniere.