proceduri de diagnostic

Proceduri de diagnostic bine definite sunt necesare pentru a identifica rapid și corect problemele apărute în ventilatoare și în sistemele de ventilație minieră. Diagnosticarea este un proces organizat, care pornește de la observarea simptomelor și continuă cu măsurători și analize detaliate. Fără proceduri de diagnostic clare, intervențiile pot fi întârziate sau orientate greșit, ceea ce prelungește perioadele de oprire și crește riscurile pentru personal.

În cazul ventilatoarelor miniere, procedurile de diagnostic includ verificarea vizuală a carcasei, rotorului și îmbinărilor, ascultarea zgomotelor produse în timpul funcționării, măsurarea vibrațiilor și temperaturilor în puncte critice și analizarea curentului absorbit de motor. Procedurile de diagnostic iau în considerare și parametrii de proces, cum ar fi presiunea totală, presiunea statică, debitul de aer și variațiile acestora în timp. Compararea acestor date cu valorile normale ajută la identificarea cauzelor posibile ale unor defecțiuni.

Procesul de diagnosticare este etapizat. Mai întâi se determină dacă problema este de natură mecanică, electrică sau legată de rețeaua de ventilație. Procedurile de diagnostic detaliază modul de verificare a lagărelor, al aliniamentului, al fixării rotorului și al stării paletelor, precum și testele pentru motoare, cabluri și echipamente de comandă. În plus, se investighează starea conductelor, a vanelor și a zonelor de admisie și evacuare, pentru a exclude blocajele și scăpările de aer.

Procedurile de diagnostic trebuie documentate și actualizate pe baza experienței acumulate și a noilor tehnologii de monitorizare. Personalul de mentenanță și operare trebuie instruit să urmeze aceste proceduri pas cu pas, să noteze observațiile și să propună măsuri corective. Prin aplicarea sistematică a unor proceduri de diagnostic, sistemele de ventilație minieră devin mai fiabile, iar durata de viață a ventilatoarelor este prelungită.