ventilație subterană

Ventilația subterană este componenta operațională a ventilației miniere care se concentrează pe distribuția aerului în galerii, abataje și puncte de lucru. Spre deosebire de circuitele de suprafață, mediul subteran are trasee lungi, secțiuni variabile și multe pierderi locale, iar rețeaua se modifică frecvent pe măsură ce exploatarea avansează.

Obiectivul principal este ca aerul proaspăt să ajungă în zonele active, iar aerul viciat să fie evacuat pe trasee controlate, fără recirculări nedorite. Pentru asta se folosesc ventilatorul principal, lucrări de dirijare (uși, baraje, obturări) și, la nevoie, ventilare locală cu ventilatoare auxiliare și canale. O atenție specială se acordă punctelor unde se pot forma „buzunare” de aer stagnant, mai ales în ramuri secundare sau în zone cu schimbări bruște de secțiune.

Din punct de vedere tehnic, proiectarea și exploatarea se bazează pe relația dintre debit, presiune totală și pierderi de presiune. Pe trasee lungi, pierderile de frecare cresc rapid, iar pe trasee cu multe coturi și echipamente se adaugă pierderi locale. Se urmărește ca ventilatorul să funcționeze stabil, cu rezervă pentru colmatare și cu un nivel redus de vibrații.

Calitatea aerului este un indicator critic: temperatură, umiditate, praf și gaze trebuie menținute în limitele cerute de regulile de securitate. Ventilația subterană influențează direct vizibilitatea, confortul termic și capacitatea de lucru. Un debit insuficient poate duce la acumulări locale, iar un debit excesiv poate crea curenți deranjanți și consum energetic inutil.

Optimizarea modernă urmărește adaptarea debitului la necesar, pe zone și pe intervale de lucru. Când sistemul este bine instrumentat, se pot lua decizii rapide: creșterea debitului în front, reducerea în zone inactive, modificarea dirijării sau intervenții de etanșare pentru a elimina scurgerile.

• Fronturi: ventilare locală, canale montate corect, poziționare eficientă.
• Rețea: etanșări, uși funcționale, trasee fără scurtcircuitări.
• Întreținere: curățarea depunerilor, verificarea lagărelor, monitorizarea vibrațiilor.

O ventilație subterană bine organizată reduce riscurile, stabilizează condițiile de lucru și scade costul total printr-o utilizare mai eficientă a energiei și a echipamentelor.